art. de Stylianos Gerasimos, Teolog – Muzician Source: Ekklesiastiki Paremvasi, “Η ΒΥΖΑΝΤΙΝΗ ΜΟΥΣΙΚΗ ΩΣ ‘ΤΕΧΝΗ ΜΕΛΟΥΡΓΟΣ ΚΑΙ ΤΕΧΝΗ ΘΕΡΑΠΕΥΤΙΚΗ”, February 2005. English translation by John Sanidopoulos – http://www.johnsanidopoulos.com Traducere în limba română de Mădălina Ursu: Muzica bizantină este o artă a rugăciunii, o artă a spiritualității, deoarece este o componentă a cultului Bisericii…
„Bucură-te, Marie!” – „Χαίρε Μαρία”
„Bucură-te, Marie!” – varianta românească a cântării bizantine „Χαίρε Μαρία”, alcătuită de Protos. Leontie Fusa (Schitul Cloșca, Jud. Constanța). Melosul este al lui Panaghiotis Kalampakas*, de pe albumul „Cântări (Kalogherika)”, iar textul este alcătuit de părintele Leontie, prin îmbinarea și prelucrarea unor texte liturgice din serviciul divin al praznicului Bunei Vestiri (Mineiul pe luna Martie, ziua 25) și textul scripturistic al sărbătorii, care se găsește la evanghelistul Luca (1, 26-38).
Duminica Ortodoxiei
În Duminica Ortodoxiei prăznuim biruinţa dreptei credinţe asupra ereziilor care au pus la încercare viaţa credincioşilor din primul mileniu al Bisericii creştine. În acele vremuri, mulţi ierarhi, monahi şi preoţi, ca şi foarte mulţi credincioşi au suferit nenumărate persecuţii, bătăi, închisori, exiluri şi chiar moartea pentru curajul de a cinsti şi apăra Sfintele Icoane. Slujbele…
Liturghia Darurilor – rânduiala explicată
Binecuvântarea de început este: „Binecuvântată este Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sf. Duh” ca la celelalte Liturghii, arătând prin aceasta că Vecernia nu este un oficiu distinct, ci prima parte a Liturghiei, luând astfel locul antifoanelor. La Sf. Teodor Studitul, binecuvântarea este cea mică (Binecuvântat este….) pentru a se păstra zice el atmosfera…
Primăvara duhovnicească
Postul trebuie întâmpinat ca o primăvară duhovnicească, ca o perioadă a bucuriei şi luminii ce constă în întoarcerea la viaţa „normală”, la acea „postire” pe care Adam şi Eva au întrerupt-o, introducând astfel în lume suferinţa şi moartea. Împlinirea în această perioadă a virtuţilor apare astfel ca o adevărată înviere sufletească, o ridicare din mormântul…
Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite – istoric
Sfântul Simeon al Tesalonicului ridică originea acestei liturghii până în timpul Apostolilor.
Tot ce ştim în această privinţă, este faptul că există o datină veche de cult, ca în Postul Mare, să se aducă Jertfa cea prea sfântă numai de două ori pe săptămână, sâmbătă şi duminică. Însă erau creştini care cereau împărtăşirea şi în alte zile ale săptămânii. Pentru a se îndeplini aceste cereri, obişnuiau creştinii la început a se împărtăşi miercurea şi vinerea cu Tainele care se sfinţeau mai înainte. De aceea, slujba la care se făcea împărtăşirea în felul acesta, se chema „Liturghia celor mai înainte sfinţite”.[1] E greu să stabilim, cu precizie cronologică, ordinea sau provenienţa şi vechimea acestei liturghii.
E sigur că ea este o instituţie de origine orientală, probabil aghiopolită (din jurul Ierusalimului) sau siriană, sau chiar bizantică, cum cred alţii.
În ceea ce priveşte autorul acestei sfinte Liturghii, tradiţia mai veche este foarte puţin precisă. Tradiţia majorităţii manuscriselor din secolul al XII-lea înainte, păstrată până azi în Liturghierul nostru, pune însă această Liturghie sfântă sub numele uneia dintre cei mai iluştri ierarhi ai creştinătăţii, Sf. Grigorie cel Mare (Dialogul), episcopul Romei († 604).
Să nu întorci fața Ta
Prochimenul, un stih extras din Psalmi, ce se cântă la oficierea slujbelor, precedat de alte două sau trei stihuri, anunță prin conținutul său ideea sau esența evenimentului sau motivului pentru care se săvârșește un anumit serviciu liturgic, fie că acesta este Vecernie, Utrenie sau Liturghie, în ziua sau sărbătoarea respectivă. Prochimenul, de altfel, precede și…
Duminica iertării
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numită şi Duminica lăsatului sec de brânză, sau Duminica Iertării, este a patra duminică a Triodului şi ultima zi dinaintea Postului Mare. Ea urmează Duminicii lăsatului sec de carne, precedând Duminica Ortodoxiei. În această ultimă duminică dinaintea Postului mare, ultima zi în care creștinii ortodocși mai mănâncă produse lactate…
Unirea Principatelor Române sărbătorită la Catedrala Patriarhală
Împlinirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată și la Catedrala Patriarhală din București printr-un program liturgic deosebit. Sărbătoarea Zilei Unirii Principatelor Române a debutat la Catedrala Patriarhală cu Sfânta Liturghie săvârșită de un sobor de slujitori, în cadrul căreia au fost pomeniți domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon Rusailă…
Ziua Culturii Naționale
În anul 2010, ziua nașterii marelui poet Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a fost declarată Ziua Culturii Naționale, fiind sărbătorită anual prin manifestări religioase și culturale în toată țara. Această zi de mare însemnătate națională a fost serbată anul acesta în Capitală prin rugăciune, „poetul nepereche” fiind pomenit atât la Catedrala Patriarhală, cât și la locul…
Sărbătoarea Botezului Domnului
„Această mare sărbătoare arată descoperirea Sfintei Treimi. Că Dumnezeu nu este o singurătate veșnică. El este Unul în ființă și întreit în persoane, dar nu o singurătate veșnică, ci o comuniune de iubire veșnică” (Patriarhul Daniel).
Patriarhul României colindat de Corala „Nicolae Lungu”
După Sfânta Liturghie oficiată la marele praznic al Nașterii Domnului din anul 2022, membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei României l-au colindat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Salonul Sfinților Români din Reședința Patriarhală. Ei au interpretat colindul tradițional de Crăciun „Florile dalbe”. La final, Preafericirea Sa le-a mulțumit pentru împlinirea acestei frumoase tradiții şi…
Catedrala Patriarhală 