GHELASIE ARHIMANDRITUL (BASARABEANUL)


Ceea ce se ştia până acum câţiva ani despre acesta era că „pe la 1845 a venit la Argeş protosinghelul cântăreţ Ghelasie Basarabeanul împreună cu pitarul Dimitrie, elevi ai lui Macarie, care pe lângă seminar, înfiinţează şi o şcoală de psaltichie” .

În 1972, prin osteneala Episcopului-vicar al Mitropoliei Olteniei, apoi Mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu, suntem în posesia unor date, adunate cu migală şi răbdare din diverse documente şi publicate în studiul „Trei manuscrise psaltice vechi” din care p. 962—965 sunt rezervate acestui mare protopsalt român, profesor şi creator de cântări bisericeşti. Cea mai veche menţiune cu privire la Ghelasie a găsit-o Arhiereul Nestor în ms. rom. 1187, f. 14 ν din B.A.R. (Aritmetică sau ştiinţa socotelii, Practică monahală, Fragment liturgic), manuscris miscelaneu rămas de la Ghelasie probabil de pe vremea când învăţa la gimnaziul „Sf. Sava” din Bucureşti.
Iată însemnarea cu pricina: „Sfârşitul aritmeticii, 1823, aprilie 29. În sfânta mân. Mărgineni am venit la martie 27 şi am scris, ca să să ştie, Ghelasie ierod(iacon) Basarab. Când am mers cu aşezarea în Argeş, am fost leatul 1817 oct. 7”.
Deci iată că nu-i vorba de jumătatea secolului al ΧΙΧ-lea când îl întâlnim la Argeş, că legătura lui Ghelasie cu Argeşul apare clar chiar de la începutul secolului (1817). Apoi compune sau traduce cântări pentru Seminarul de la Argeş, care, după cum se ştie, funcţiona din 1836 şi unde va fi profesor şi director.
Numirea oficială ca profesor de psaltichie la Seminarul din Argeş a lui Ghelasie a fost făcută de Episcopul locotenent de Argeş, Samuil Tărtăşescu Sinadon (1845—1849) .
Îl găsim apoi director la acest Seminar, din 1848 până în 1851 sau, după ultimele cercetări, până în 1855, când moare, iar în locul, lui va fi numit profesor un ucenic al lui Anton Pann, Dimitrie Protopopescu .

Dintre compoziţiile sale datate menţionăm:

Podobiile din ms. rom. 1280, f. 12 (B.A.R.), ms. 5916 de la Schitul Strihareţ, jud. Olt; Catavasiile grabnice, „cum s-au obişnuit aici în Ţara Românească”, compuse tot pentru elevii de la Argeş, chinonicele duminicale traduse în 1841, axioane, heruvice etc. răspândite în diferite manuscrise, cum ar fi ms. 513, 1191 (B.A.R.), ms. gr. 219, copiat în 1822 (Biblioteca Palatului patriarhal), Binecuvântările Învierii pe glas 3, mai puţin cântate, sunt tipărite de A. V. Uncu în Antologhion, Bucureşti, 1947, p. 52 55, cu menţiunea: „dintr un manuscris vechi, scris în anul 1857, care nu are autor, însă după părerea mea, aceste binecuvântări sunt întocmite de Ieromonahul Ghelasie Basarabeanul. Neavând trecute timporalele, sunt aranjate după cum se văd de mine: arhidiacon Anton V. Uncu”.

Deşi opera lui Ghelasie nu putea fi la înălţimea celei a lui Macarie şi Anton Pann, de la el ni se păstrează totuşi cea mai frumoasă, cea mai uzuală şi mai populară Doxologie pe glasul 5 , pe care o cântă astăzi toţi credincioşii la sfârşitul utreniei, în duminici şi sărbători.

Tot Ghelasie a aşezat pe note, pentru uzul elevilor de la Argeş, Pripelile lui Filotei de la Cozia, cântări care indiscutabil circulau pe cale orală. Apoi au fost tipărite de Nectarie Tripoleos (Iaşi, 1846), Anton Pann (Bucureşti, 1848), Dimitrie Suceveanu (Neamţ, 1856 1857) şi de alţii . Cele patru cinci Antologii (Anastasimatar, Stihirar, Liturghier, Podobier, Teoreticon) se păstrează în zeci de manuscrise, copiate, la început, de Ghelasie, apoi de elevii săi. Nu ştim de ce nu le-a tipărit, că doar tipografii existau şi la Râmnic şi la Bucureşti şi în alte centre culturale ale ţării.

Un gând despre &8222;GHELASIE ARHIMANDRITUL (BASARABEANUL)&8221;

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s