Credința vie a samarinencei


…apa nu este o „răcoritoare”, este o hrană pe care trupul o cere și de care are nevoie. Așa este și credința – să fie o credință hrănitoare, adică asemenea apei vii, să fie și o credință vie! Iar credința vie este aceea care este sprijinită pe fapte, și însoțită de fapta bună…

Credința în sine, fără fapta bună, este ca o apă pe care nimeni n-o gustă, este ca o apă moartă.

+Bartolomeu Anania

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s