Pelerini în Grădina Maicii Domnului


Când vorbeşti despre Athos, prima imagine ce-ţi vine în minte este cea a ascezei. Athos-un loc binecuvântat de Dumnezeu, izolat şi propice celor ce doresc să se dedice în deplină linişte practicii spirituale şi rugăciunii.

La invitaţia Ieroschimonahului Ştefan Nuţescu şi cu Înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, am participat la sărbătoarea „Bunei-Vestiri”, hramul uneia dintre chiliile Schitului românesc Lacu de la Sfântul Munte Athos.

Aparţinând administrativ de Mănăstirea Sf. Pavel, mai este cunoscut sub numele de schitul românesc Sf. Dimitrie. Schitul idioritmic Lacu a fost fondat- sau mai curând există- ca urmare a dezvoltării unei mici aşezări, kelia (chilie), care se afla pe acel loc în secolul al XVIII-lea. Este locuit astăzi de câţiva monahi români.

Chiliile „Buna-Vestire” şi „Înălţarea Domnului” străjuiesc în apropierea bisericii Sf. Dimitrie, prima fiind situată deasupra, pe un platou, iar a doua- jos în vale.

Ajunşi la chilia „Buna-Vestire”, am fost întâmpinaţi de părintele Ştefan, cel care conduce această aşezare şi de părintele Paisie, canonarhul. Am fost invitaţi în arhondaric pentru obişnuita -kerasma- obiceiul din Sfântul Munte de a-i servi pe oaspeţi cu apă, rahat şi uzzo. Şi pentru că joi era zi de odihnă pentru noi-pelerinii, ne-am gândit să vizităm două din mănăstirile frumoase ale Athosului- Iviron şi Vatoped.

Iviron (a iberilor) a fost fondată în sec. X de Ioan Thornic, general la curtea regelui Iberiei- David, cu binecuvântarea sfetnicului său spiritual – Atanasie (întemeietorul Marei Lavre), şi cu ajutorul fiului său.

Între biserică şi intrarea principală a mănăstirii se află o capelă în care au aşezat icoana Maicii Domnului Portaissa.

În epoca disputelor iconoclaste, în sec. al IX-lea, proprietarul icoanei ce trăia la Nisa o aruncă în mare pentru a o salva de la distrugere. Icoana a plutit până la malurile Muntelui Athos unde sihastrul georgian Gabriel a descoperit-o. Se cunoaşte minunea prin care de 3 ori a disparut din altarul bisericii şi a apărut deasupra porţii pe zidul mănăstirii. O voce i-a încredinţat pe monahi: „Nu am venit aici pentru a fi protejată ci pentru a vă proteja!” Capela ce a fost înălţată în onoarea icoanei o păstrează şi astăzi spre închinare. Am stăruit preţ de căteva clipe înaintea Maicii Domnului, am cântat un axion, ne-am închinat ei şi i-am pomenit în rugăciune pe toţi cei care ne-au „poruncit” nouă să ne rugăm şi pentru dânşii.

Această prezentare necesită JavaScript.

Se spune că, aproape de sfârșitul lumii, va pleca icoana Preasfintei Fecioare din nou pe apă, precum a venit și atunci, călugării vor avea binecuvântarea să plece fiecare unde va voi, căci se va lua acoperământul Maicii Domnului de pe Sfântul Munte. Proorociile spun că, atunci când vor intra femeile în Sfântul Munte, va pleca și icoana.

Am poposit apoi după o călătorie de aproximativ o oră de mers cu maşina, la mănăstirea Vatoped. Aurelian era nerăbdător să-i revadă pe monahii ce i-a cunoscut în vara lui 2010 când a stat aici 3 luni.

Ne-am strâns în arhondaric pentru kerasma, o clipă de bucurie pentru toţi, un moment de revigorare după obositorul drum.

Părintele Irineu (francez de origine) ne-a fost ghid. A deschis biserica şi ne-am închinat la moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur ce are aici capul cu urechea stângă. Este urechea la care apostolul neamurilor-Pavel, (în viziunile secretarului său), îi tâlcuia cuvintele din epistolele pauline. Mare minune! Cum a rămas urechea drept mărturie peste veacuri…

Alături de cinstitul cap, ne-am închinat Brâului Maicii Domnului, dăruit mănăstirii de către Lazăr I, conducătorul Serbiei în sec. al XIV-lea.

Ne-au impresionat mozaicurile bizantine, adevărate opere de artă, rare şi preţioase. La fel şi frescele din interiorul bisericii sunt o splendoare. Ornamentaţia de marmură a podelei este în acord cu înalta calitate artistică a întregii biserici.

Mănăstirea deţine multe icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, între care noi ne-am închinat la „Pantanassa”, „Esfagmeni (Înjunghiata)”,  „Paramythia (Izbăvitoarea de piraţi)” şi la ” Antifonitria (împotrivă Glăsuitoarea)”.

Am primit ca binecuvântare ulei de la toate candelele icoanelor amintite şi o cordeluţă sfinţită atinsă de Brâul Maicii Domnului. Am mulţumit lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să vedem asemenea odoare şi am plecat spre schit.

Un gând despre &8222;Pelerini în Grădina Maicii Domnului&8221;

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s