Concert în Biserica Șerban Vodă – 2010


 

 

Duminică,  7 martie 2010, Grupul de psalţi TRONOS, condus de Diaconul Protopsalt Mihail Bucă, a susţinut un concert de muzică bizantină la Biserica „Şerban Vodă” (Toporaş) din Bucureşti. În programul concertului, au fost audiate piese din cadrul slujbelor oficiate în perioada Triodului:

  • Cu noi este Dumnezeu, gl. 6,tradus din greceşte de Sorin Pană;
  • Troparele Pavecerniţei, gl. 2, model atonit;
  • Troparele ceasului I cu stihuri, gl. 6;
  • Suflete al meu
  • Kinonik la Liturghia Darurilor: „Gustaţi şi vedeţi”, gl. 5.

 

Mărturie: O mare inimă care bate frumos, și un concert demn de Icoana Făcătoare de minuni aflată în această frumoasă biserică (iertare ca pe credincioșii acestei parohii nu-i cunosc dar bănuiesc ca sunt la fel de frumoși și luminoși ca lucrarea pe care au construit-o aici). Aș putea spune ca este una din bisericile cu o acustică foarte bună, e curată și îngrijită, chiar dacă nu e terminată, iar marmura este caldă :). Și revenind la concert: nu m-am aflat în primul rând, ci în mulțime, cu plebea; deci iertare pentru orice ar putea deranja pe cineva. M-a impresionat plăcut că în majoritatea interpretărilor vocile corului s-au împletit armonios si ne-au purtat si pe noi mirenii aproape de niște culmi mai duhovnicești. Prin urmare, n-a contat prea tare ca uneori solistul/ soliștii nu prea cântau clar cuvintele pentru ca oamenii veniți acolo simțeau probabil mesajul( mă refer mai ales la frumoasa cantare despre femeia păcătoasă, cantare ale cărei cuvinte probabil o sa le cer cu alta ocazie, si din care probabil a impresionat cel mai tare si urechile părintelui paroh partea de “murmurul acesta pe care l-ați pus in sufletul nostru” ( oare nici la dansul care a fost in primul rând nu au ajuns cuvintele? …dar poate nu contează atât de mult … pentru ca ne-am simțit minunat purtați pe undele trăirii celor care cântau ,… DA, trăiau ceea ce cântau, si pe cele bune si pe cele rele….si facem aici referire la sfinția sa, părintele sirian, care probabil din cauza emoțiilor nu a reușit sa urce niște octave, contorsionând puțin urechile auditoriului ce oricum nu păreau sa priceapă limba arabă. Aaa, si era sa uit, tot la acest concert, mai concret la sfârșitul lui, am avut plăcerea de a vedea, în premieră la o persoana în sutană, o reverență similară celor din filmele mele preferate cu muschetari:). Când am ieșit afara cerul părea mai senin si aerul liniștit, ca in biserica. Si eu așa am ajuns acasă, senina si liniștită, si așa am si adormit. Mulțumesc. (Angi)

 

 

3 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Angi spune:

    O mare inima care bate frumos si un concert demn de Icoana Facatoare de minuni aflata in aceasta frumoasa biserica (iertare ca pe credinciosii acestei parohii nu-i cunosc dar banuiesc ca sunt la fel de frumosi si luminosi ca lucrarea pe care au construit-o aici). As putea spune ca este una din bisericile cu o acustica foarte buna, e curata si ingrijita chiar daca nu e terminata, iar marmura este calda:).
    Si revenind la concert: nu m-am aflat in primul rand ci in multime cu plebea; deci iertare pentru orice ar putea deranja pe cineva.
    M-a impresionat placut ca in majoritatea interpretarilor vocile corului s-au impletit armonios si ne-au purtat si pe noi mirenii aproape de niste culmi mai duhovnicesti. Prin urmare, n-a contat prea tare ca uneori solistul/ solistii nu prea cantau clar cuvintele pentru ca oamenii veniti acolo simteau probabil mesajul( ma refer mai ales la frumoasa cantare despre femeia pacatoasa, cantare ale carei cuvinte probabil o sa le cer cu alta ocazie, si din care probabil a impresionat cel mai tare si urechile parintelui paroh partea de „murmurul acesta pe care l-ati pus in sufletul nostru” ( oare nici la dansul care a fost in primul rand nu au ajuns cuvintele?…dar poate nu conteaza atat de mult …pentru ca ne-am simtit minunat purtati pe undele trairii celor care cantau ,… DA, traiau ceea ce cantau, si pe cele bune si pe cele rele….si facem aici referire la sfintia sa parintele sirian, care probabil din cauza emotiilor nu a reusit sa urce niste octave, contorsionand putin urechile auditoriului ce oricum nu pareau sa priceapa limba araba)).
    Aaa ,..si era sa uit, tot la acest concert, mai concret la sfarsitul lui, am avut placerea de a vedea, in premiera la o persoana in sutana, o reverenta similara celor din filmele mele preferate cu muschetari:).
    Cand am iesit afara cerul parea mai senin si aerul linistit, ca in biserica. Si eu asa am ajuns acasa, senina si linistita, si asa am si adormit. Multumesc. Pe cand un nou concert ? 🙂

    Apreciază

  2. Ana spune:

    Minunat!!

    Apreciază

  3. Ionela spune:

    This is great! It will be amazing!

    Apreciază

Lasă un comentariu