Etichete

,


 

De Stylianos Gerasimos , Teolog – Muzician

 

Muzica bizantină este o artă a rugăciunii , o artă a spiritualității , deoarece este o componentă a cultului Bisericii și , astfel, un element spiritual în viața unui creștin, un mod prin care dăm slavă Lui Dumnezeu.

Pentru a cinsti începerea Triodului , ar fi bine să fie subliniată importanța muzicii bizantine ca mijloc de terapie pentru oamenii atât obișnuiți cu această perioadă, cât și pentru cei care o consideră una specială.

” Carnavalul ” este , de asemenea, un obicei  în care omul dă frâu liber distracției, gândindu-ne că muzica și cântecele îl ajută să-și curețe sufletul de problemele care-l apasă. Și , ca să fie clar , nu mă refer la muzica tradițională care face parte din cult , având în vedere că după fiecare sărbătoare bisericească , urmează o sărbătoare cu muzică tradițională și dansuri tradiționale ce exprimă într-o mare măsură evlavia poporului , ci mă refer la acele cântece și dansuri care îi îndepărtează pe oameni de Biserică și cultură.

” Cântarea bisericească dă strălucire sărbătorilor, prin ea se întipăresc învăţăturile mai bine în sufletele oamenilor.” (Sf.Vasile cel Mare)

Această problemă este abordată caracteristic de către Sfântul Vasile cel Mare  în predica sa pentru tineri , unde spune :

 Pentru a vorbi la modul general și totodată pe măsura nevoilor voastre,  puritatea sufletului face referire la aceste lucruri : disprețuirea plăcerilor senzuale , refuzul de a bucura ochii cu lucruri ce îndeamnă la pasiune și plăcere a simțurilor și astuparea urechilor în cazul melodiilor care alterează gândirea. Patimile, ce înrobesc și umilesc sufletul,  sunt produsul acestui tip de muzică din urmă.

Trebuie să ne folosim de muzica ce este mai bună în sine și care ne îndeamnă la lucruri mai bune, precum cea a psalmistului David.

Se spune că atunci când Pitagora s-a aflat pe lângă niște petrecăreți beți, a poruncit celui ce cânta la flaut  să schimbe tonul și să ia un aer mai Doric, care până la urmă i-a dezmeticit și i-a făcut să-și arunce coroanele și să se întoarcă rușinați acasă. Alții au devenit furioși și revoltați. Cât de mare poate fi diferenta între o muzică sănătoasă urechilor și una vicioasă. ” (Cuvântare adresată tinerilor referitor la folosirea corectă a literaturii grecești)

În pasajul de mai sus,  Sf.Vasile cel Mare subliniază importanța muzicii bizantine , considerând -o ca un mijloc prin care sufletul omului poate fi purificat și prin care poate primi tratament . Aceasta muzică , care a fost cântată de David , calmează pe om și-l conduce către starea sa naturală , care este nimeni alta decât relația lui cu Dumnezeu .

În ceea ce privește valoarea psiho-educațională și terapeutică a acestui tip de muzică, punctul de vedere al Sf. Vasile cel Mare se bazează pe faptul că fiecare mod al muzicii bizantine are anumite caracteristici și efecte  asupra psihicului uman. Fiecare mod creează un sentiment diferit – uneori doxologie , uneori bucurie – tristețe , uneori devotament , uneori implorare  și uneori doliu . În acest fel, omul comunică într-un mod natural, sănătos cu Dumnezeu , deoarece rugăciunea nu este o condiție mecanică , ci se exprimă diferit . Această varietate de sentimente este creată de muzica bizantină , asigurând practic pacea sufletului , precum și purificarea .

Primul mod creează în om un sentiment de doxologie . Acesta este modul care definește muzica drept artă, așa cum Ioan Damaschin spune : ” Dintre toate ( modurile ), aveți la prima victorie ” Primul mod insuflă în om speranța pentru mântuirea sa , deoarece creează un sentiment de vigilență și evlavie .

Al doilea mod creează în om un sentiment de mulțumire , deoarece ” muzica înmoaie oasele și place inimii ca cea mai dulce miere . ” Ascultând acest mod, omul devine blând și calm, o componentă-cheie de comunicare naturală cu Dumnezeu și cu creația .

Al treilea mod este caracterizat ca fiind ” lipsit de eleganță , simplu și bărbătesc . ” Acesta este motivul pentru care creează în om o bucurie de nedescris și speranța secretă . Acesta este un mod de marș .

Al patrulea mod este unul de ” sărbătoare și dans ” . Muzica creează în om sentimentul de sărbătoare . Nu este o coincidență faptul că în cele două mari sărbători ale anului bisericesc , Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) și în Duminică cinstirii Sfintei Cruci ( Postul Mare ) , care sunt zile pur festive, Doxologia este cântată în modul patru. De Buna Vestire ( 25 martie ) și Intrarea Maicii Domnului în Ierusalim (23 noiembrie) a noua cântare este cântată, de asemenea,  în al patrulea mod .

Modul plagal al întâiului este caracterizat ca un mod de îndurerare . Se creează în om o stare de doliu cu bucurie și un sentiment de rugăciune către Dumnezeu . Atunci când o persoană aude acest mod simte puternic în inimă sentimentul de bucurie – durere , precum și o ”înviere” personală . Acesta este motivul pentru care nu doar imnul ” Hristos a înviat ” , ci și imnele din Duminica Paștilor sunt cântate în modul plagal al întâiului, pentru a sublinia trecerea de la Cruce la Înviere , de la doliu la bucurie .

Modul plagal al celui de-al doilea ” aduce o doză dublă de plăcere . ” Acest mod se caracterizează prin dulceața speranței . Este un mod mistagogic . Se creează în om sentimentul de iubire pentru Dumnezeu . Acesta este un mod care umilește și îndulcește inima și regenerează spiritual pe om .

Modul grav este simplu. Intervalele diatonic e îl caracterizează drept ” grav ” sau ” greu ” . Se creează în om starea de luptă pe calea spirituală . Acesta este motivul pentru Ioan Damaschin îl caracterizează ca ” o melodie care amintește de un convoi militar . “

Modul plagal al celui de-al patrulea este , de asemenea, un mod festiv și de marș .

 

Observăm , astfel, caracterul mântuitor al artei bisericești cunoscută sub numele de muzică bizantină . Aceasta muzică acoperă toate aspectele vieții umane . Și, desigur, aceasta reprezintă bogăția artei religioase, care are întotdeauna ca obiectiv principal regenerarea și restabilirea omului . Dumnezeu ne-a lăsat această moștenire pentru a umple inimile noastre , pentru a ne simți în siguranță și nu trebuie să alegem alte forme muzicale ce duc la degradarea spirituală .

 

Source: Ekklesiastiki Paremvasi, “Η ΒΥΖΑΝΤΙΝΗ ΜΟΥΣΙΚΗ ΩΣ ‘ΤΕΧΝΗ ΜΕΛΟΥΡΓΟΣ ΚΑΙ ΤΕΧΝΗ ΘΕΡΑΠΕΥΤΙΚΗ’”, February 2005.

English translation by John Sanidopoulos   -http://www.johnsanidopoulos.com/. 

Traducere în limba română de  Mădălina Mircioiu

About these ads